Editura » Cartea pentru scoala » Problematica educaţională în opera lui Slavici

Problematica educaţională în opera lui Slavici

Autor: Daniela Penu
Editura: Editura Universitară

ISBN: 978-606-591-077-5
Anul publicării: 2011

Ediţia: I

Pagini: 164

9⁶³ RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.

Mai multe detalii Problematica educaţională în opera lui Slavici

Lucrarea de faţă se constituie ca o încercare a unui nou tip de analiză, din perspectiva educaţiei interculturale, a operei lui Slavici. Pe parcursul celor patru capitole, ne propunem să demonstrăm modernitatea şi complexitatea problematicii educaţionale abordate de către Slavici.

În primul capitol, teoretic, vom încerca să trecem în revistă o serie de determinări conceptuale, de luări de poziţie, din punct de vedere epistemic, cu privire la termenul educaţie, pentru a descifra, în cunoştinţă de cauză, importanţa şi complexitatea aspectelor educaţionale în opera lui Slavici. Astfel, urmărind anumite definiţii şi noţiuni derivate, constatăm o bogăţie şi o ierarhie a cadrului conceptual dezvoltat în jurul actului educaţional.

Având în vedere sistemul laturilor educaţionale, stabilite de către teoreticienii din domeniul psihopedagogic, vom evidenţia principalele note şi trăsături ale diferitelor tipuri de educaţie, fie ele tradiţionale (educaţia intelectuală, educaţia morală, educaţia profesională, educaţia estetică, educaţia fizică), fie apărute ca răspuns la exigenţele evoluţiei realităţii moderne (educaţia pentru pace, educaţia ecologică, educaţia interculturală, educaţia privind drepturile fundamentale ale omului, educaţia economică şi casnică modernă, educaţia pentru timpul liber etc.). Vom stărui mai mult asupra educaţiei morale, problemele etice formând o preocupare dominantă a activităţii lui Slavici, dar şi asupra educaţiei interculturale, a cărei promovare constituie unul dintre obiectivele principale ale psihopedagogiei moderne şi ale cărei coordonate se găsesc schiţate în multe dintre scrierile pedagogice, în nuvelistica sau în romanul lui Slavici.

Perspectiva interculturală în abordarea educaţiei pleacă de la premisa constituirii unui mijloc eficace – care ar putea fi sistemul şcolar – pentru trecerea la o societate democratică, deschisă şi permisivă, deopotrivă pluralistă şi solidară, modalitate prin care înseşi fenomenele de intoleranţă politică, economică etc. pot fi stagnate prin promovarea comportamentelor interculturale.

Vom construi, în primul capitol, premisele aplicării acestor idei în interpretarea opiniei lui Slavici şi vom sublinia modernitatea ideilor psihopedagogice enunţate de către acesta.

Primul capitol conţine, deci, informaţia preliminară pe care am considerat-o necesară pentru înţelegerea perspectivei şi a modalităţilor de interpretare adoptate în analiza textelor lui Slavici.

Următoarele capitole, destinate practicii analitice textuale, îşi propun să demonstreze aplicabilitatea teoriei şi să sesizeze elementele de noutate a analizei pe care le aduce abordarea problematicii educaţionale din perspectivă interculturală.

Corpusul utilizat în aceste capitole de analiză cuprinde texte reprezentative din nuvelistică (Popa Tanda, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Spiru Călin, Pascal săracul, Om de caracter, Dăscălaşul, Comoara), roman (Mara, Din bătrâni, Manea, Corbei, Din două lumi, Vântură Ţară, Cel din urmă Armaş, Din păcat în păcat), dar şi fragmente din memorialistică (Amintiri. Eminescu. Creangă. Caragiale. Coşbuc. Maiorescu, Lumea prin care am trecut, Fapta omenească, Scrisori adresate unui om tânăr etc.)

O mare parte din ideile enunţate de către Slavici în scrierile cu caracter pedagogic se vor regăsi şi în nuvelistica scriitorului, în roman, precum şi în memorialistică. Aceste idei, raportate la tendinţele pedagogiei moderne, se dovedesc a fi actuale, în ceea ce priveşte problematica educaţională în diversele sale aspecte.

Analiza modului în care este abordat fenomenul educaţional în textele pe care lucrăm are în vedere luarea în considerare a reperelor teoretice anterior stabilite, precum şi folosirea unui aparat conceptual adecvat atât din punctul de vedere al teoriei literare, cât şi al psihopedagogiei.

Autoarea