Repere actuale la nivel economic mondial

Cuprinsul cărţii Repere actuale la nivel economic mondial

Cuvânt înainte / 9

PARTEA I. PROCESE ACTUALE LA NIVEL ECONOMIC MONDIAL / 11

1. ECONOMIA MONDIALÄ‚ ȘI PROCESUL DE GLOBALIZARE / 13

1.1. EvoluÅ£ia procesului de globalizare / 13 

1.2.  Vectorii globalizării / 17
1.2.1.Standardizarea / 17
1.2.2. Specializarea  /19
1.2.3. Sincronizarea / 21
1.2.4. Concentrarea / 22
1.2.5. Maximizarea / 23
1.2.6. Centralizarea / 23

1.3. Aspecte pozitive ale procesului de globalizare / 25
1.3.1. Dezintermedierea – Dereglementarea – Deschiderea / 26
1.3.2. Dezvoltarea sistemului IT și fluxurile informaţionale / 26
1.3.3. Corporaţiile transnaţionale / 27
1.3.4. Economia electronică / 28

1.4. Aspecte negative ale procesului de globalizare  / 29
1.4.1. Conceptul de crize globale și instabilitate economico-financiară / 29
1.4.2. Consecinţe globale ale crizelor economico-financiare / 32
1.4.2.1. Criza peso-ului Mexican din perioada 1994 – 1995 / 32
1.4.2.2. Criza din Asia din 1997 / 34
1.4.2.3. Criza din Rusia din 1998 / 35
1.4.2.4. Criza din America Latina din 1998 – 1999 / 36
1.4.2.5. Criza sub-prime din 2007 – 2009 / 36

1.5.     OraÈ™ele – centre de comandă ale globalizării / 40


2. PROCESUL DE REGIONALIZARE MANIFESTAT LA NIVELUL  ECONOMIEI MONDIALE / 48

2.1. Caracterizare generală / 48

2.2. Raţiunile integrării economice / 50

2.3. Forme de integrare economică regională și tipuri de grupări / 52

2.4. Grupuri regionale de state existente la nivel mondial / 57
2.4.1. Zona Europeană / 57
2.4.1.1. Uniunea Europeană / 57
2.4.1.2. AsociaÅ£ia Europeană a Liberului Schimb / 62 
2.4.1.3. Acordul Central European al Liberului Schimb / 64
2.4.1.4. Comunitatea Statelor Independente / 65
2.4.2. Zona Americană / 65
2.4.2.1. Acordul de Comerţ Liber al Americii de Nord / 66
2.4.2.2. Piaţa Comună a Americii de Sud / 69
2.4.2.3. Piaţa Comună a Caraibelor / 70
2.4.3. Zona Asiatică / 70
2.4.3.1. Asociaţia Naţiunilor Unite din Asia de Sud-Est / 71
2.4.3.2. Forumul de Cooperare Asia-Pacific / 74
2.4.4. Integrarea economică pe continentul african / 75
2.4.5. Procesul de integrare economică între Australia È™i Noua Zeelandă / 76

PARTEA a II - a. TEORIILE ECONOMICE ȘI MARII ECONOMIȘTI: TRECUT ȘI PREZENT   / 77

1. NOÅ¢IUNEA DE ECONOMIE ȘI TEORIE ECONOMICÄ‚ / 79

2. EVOLUÅ¢IA TEORIILOR ECONOMICE / 81

2.1. RevoluÅ£ia economică È™i teoria privind diviziunea muncii:  Adam Smith   / 81

2.2. Teoria avantajului comparativ: David Ricardo / 83

2.3.  Teoria malthusiană asupra creÈ™terii populaÅ£iei: Thomas Robert Malthus / 86

2.4.  Teoria valorii în muncă: John Stuart Mill / 88

2.5.  Teoria plusvalorii È™i a capitalului: Karl Marx / 90

2.6.  Teoria privind libertatea, dezvoltarea economică È™i a nivelului de trai: Amartya Sen / 92

2.7.  Teoria pieÅ£elor cu informaÅ£ie asimerică: Akerlof, Spence ÅŸi Stiglitz / 94

2.8.  Teoria noului comerÅ£ È™i a localizării activităţii economice: Paul Krugman / 98

2.9.  Teoria crizelor din 2008 – 2010 È™i din 2013: Nouriel Roubini / 99


PARTEA a III – a. STATELE LUMII - STUDII DE CAZ / 103

1. EUROPA   / 105

1.1.  Germania È™i FranÅ£a - postul de comandă al Uniunii Europene / 107

1.2.  Benelux (Belgia, Olanda, Luxemburg) / 116

1.3. Marea Britanie / 129

1.4. Å¢Äƒrile Scandinave (Norvegia, Suedia, Finlanda)  / 133

1.5.  Å¢Äƒrile Iberice (Spania È™i Portugalia) / 145

1.6. România   / 151

2.   ASIA      / 160

2.1.  China      / 161

2.2. Japonia   / 167

2.3.  India   / 171

2.4. Indonezia   / 175

2.5.  Thailanda   / 178

2.6. Coreea de Sud /181

3.  AFRICA ÎNTRE RESURSELE SUDULUI ȘI TURISMUL NORDULUI / 186

3.1. Africa de Sud / 186

3.2.  Economiile magrebiene (Egipt,Tunisia, Maroc)  / 190

4. CONTINENTELE AMERICANE /200

4.1. Statele Unite ale Americii / 201

4.2. Canada / 207

4.3. Brazilia   / 210

4.4. Argentina   / 213

4.5. Chile      / 216


PARTEA a IV – a. UNIUNEA EUROPEANÄ‚ – BREVIAR /219

BIBLIOGRAFIE   / 233

Cuvânt înainte Repere actuale la nivel economic mondial

Anii primului deceniu al secolului XXI poartă amprenta intensificării fără precedent a procesului de globalizare a economiei mondiale. Acest fenomen are efecte directe, de osebit de complexe, ireversibile, asupra structurilor ÅŸi corelaÅ£iilor economice existente pe plan mondial. Astăzi, activitatea la nivel microeconomic este, din ce în ce mai mult, condiÅ£ionată de fenomenele ÅŸi procesele care au loc la nivel macro ÅŸi mondoeconomic, companiile din întreaga lume trebuind să-ÅŸi formeze o imagine globală pentru a fi cunoscute ÅŸi recunoscute pe piaÅ£a internaÅ£ională. În acelaÅŸi timp, procesul de integrare economică rezonează puternic la nivel mondial.

CunoaÅŸterea caracteristicilor diferitelor medii economice interna­Å£ionale, a principalelor tendinÅ£e care se manifestă în planul economiei mondiale, a nivelului concurenÅ£ei, a metodelor, tehnicilor ÅŸi procedurilor practicate pe piaÅ£a internaÅ£ională este obligatorie pentru toÅ£i specialiÅŸtii în relaÅ£ii economice internaÅ£ionale.

Având în vedere cele de mai sus, apare clar faptul că, procesul de formare a studenÅ£ilor ca viitori economiÅŸti, specializaÅ£i în relaÅ£ii economice internaÅ£ionale, nu poate fi conceput fără studiul economiei mondiale.

Plecând de la această necesitatea obiectivă, prezentul material îÅŸi propune să prezinte, într-o formă sintetică, procesele majore care se manifestă, astăzi, la nivelul economiei mondiale ÅŸi să prezinte ÅŸi să analizeze, sub forma unor studii de caz, caracteristicile definitorii ale unor economii de succes.

Parcurgând acest material, studenÅ£ii îÅŸi dezvoltă gândirea econo­mică de la general la particular, fiind pregătiÅ£i să abordeze în perspectivă internaÅ£ională procesele ÅŸi fenomenele economice actuale.

Autorii

Despre autor

Constanţa Aurelia Chiţiba

Oana Mionel

Doctor in economie, titlu acordat de Academia de Studii Economice și, totodata, conferențiar universitar la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Universitații Creștine "Dimitrie Cantemir".

Autoarea acestei lucrari preda la facultatea amintita materiile: Tehnica plaților și finanțarii internaționale și Burse internaționale de valori.