Competitivitatea economiei româneşti şi integrarea în Uniunea Europeană

Autor: Mihaela Nona Chilian
Editura: Editura Universitară

ISBN: 978-606-591-098-0
Anul publicării: 2011

Ediţia: I

Pagini: 282

23¹¹ RON

Disponibilitate: stoc epuizat

Acest produs nu este pe stoc momentan.

Mai multe detalii Competitivitatea economiei româneşti şi integrarea în Uniunea Europeană

Scopul lucrării îl reprezintă tratarea unor aspecte teoretice şi practice privind capacitatea economiei româneşti de a fi sau de a deveni competitivă în perioada post-aderarea la Uniunea Europeană şi de integrare în structurile economice europene. Actualmente, conform celor mai cunoscute ierarhizări internaţionale referitoare la competitivitate România se situează în cel mai bun caz la jumătatea ţărilor lumii şi printre ultimele ţări din UE. Ceea ce este îngrijorător este faptul că România nu reuşeşte să avanseze spre poziţii mai favorabile. Această situaţie se datorează unui complex de factori a căror acţiune se perpetuează de mai mult timp, iar perspectivele îmbunătăţirii poziţiei ierarhice necesită revizuiri drastice ale mentalităţilor, politicilor, strategiilor şi mijloacelor de acţiune.

Demersul ştiinţific realizat în prezenta lucrare porneşte de la abordarea teoretico-metodologică a competitivităţii. Conceptul de competitivitate a apărut într-o perioadă de dezvoltare lină şi continuă a activităţilor economice şi s-a dezvoltat odată cu schimbările petrecute la nivel internaţional, în contextul noilor provocări ale economiei bazată pe cunoaştere. Dintr-o asemenea perspectivă au fost elaborate definiţii ale acestui concept şi construite totodată modele de referinţă, tipologii valoroase pentru dezvoltarea gândirii economice şi pentru îmbunătăţirea practicii economice. Dinamica fenomenelor economice, diversitatea şi amplitudinea disfuncţionalităţilor şi discontinuităţilor din economiile moderne au generat şi continuă să genereze preocupări noi pe linia teoriei moderne a competitivităţii.

Competitivitatea este un fenomen economic complex, cu interpretări şi definiţii diferite şi cu metode de cuantificare folosind indicatori unici, indicatori compoziţi şi sisteme de indicatori, asupra cărora economiştii nu s-au pus întrutotul de acord. Competitivitatea apare deseori în relaţie de interdependenţă/complementaritate cu alţi termeni şi concepte economice, ceea ce poate crea atât confuzii care duc la erori de înţelegere a fenomenelor, cât şi tendinţa de a include sub umbrela acestui concept extrem de multe elemente, cu mai multă sau mai puţină relevanţă.

Identificarea unor caracteristici definitorii ale competitivităţii - competitivitatea ca abilitate/capacitate de a vinde pe pieţele externe, competitivitatea ca productivitate, competitivitatea ca şi capacitate de a crea bunăstare - ne-au permis avansarea unor opinii proprii privind conceptul de competitivitate. Astfel, în opinia noastră competitivitatea interpretată drept capacitate de a crea bunăstare este noţiunea care descrie mai cuprinzător realităţile economice actuale. În capitolul al patrulea am utilizat o astfel de definiţie pentru a caracteriza competitivitatea regiunilor şi judeţelor României.

În ceea ce priveşte teoriile şi modelele referitoare la competitivitate, în teză am abordat principalele teorii întâlnite în literatura de specialitate, clasificate în două grupe. Din prima grupă se evidenţiază teoria avantajului comparativ absolut a lui Smith şi modelul ricardian al avantajului comparativ, dezvoltat de Heckscher-Ohlin-Samuelson (HOS) precum şi de alţi economişti. Din grupa a doua fac parte teoriile şi modelele avantajului competitiv la nivel naţional, concepute şi dezvoltate de Michael Porter, cărora li s-a acordat un spaţiu mai amplu în lucrare.

În lucrare am insistat pe dimensiunea teritorială a competitivităţii, realizând o serie de evaluări pe judeţele şi regiunile României folosind metodologii care reliefează atât aspecte referitoare la competitivitatea bazată pe productivitate, cât şi la cea bazată pe crearea de bunăstare. Ca elemente de noutate am realizat o evaluare vectorială a modului în care competitivitatea bazată pe rezultate se armonizează cu cea bazată pe proces, precum şi o evaluare cu ajutorul unui model econometric simplu de tip panel a influenţei unora dintre determinanţii principali ai competitivităţii – investiţii şi forţă de muncă, dar şi politici guvernamentale – la nivelul regiunilor şi la nivelul economiei naţionale. Rezultatele au pus în evidenţă la nivelul judeţelor şi regiunilor următoarele aspecte: 1) tendinţa de “consolidare” a unui model de dezvoltare cu trei nivele: al dezvoltării accelerate, al dezvoltării relative şi al stagnării relative; 2) influenţa foarte redusă a cercetării ştiinţifice şi inovării asupra competitivităţii unităţilor administrativ-teritoriale; 3) persistenţa decalajelor privind nivelul de dezvoltare şi al productivităţii muncii; 4) conturarea unor modalităţi specifice de răspuns la politicile generale, sectoriale şi regionale.

România are de traversat o perioadă dificilă, în care rigidităţile şi distorsiunile acumulate pe parcursul tranziţiei vor impieta şi mai mult asupra eforturilor guvernului şi actorilor economici de a ieşi din perioada de criză şi a relua dezvoltarea, existând riscul ca o serie de domenii de importanţă vitală pentru competitivitatea pe termen lung a ţării să fie sacrificate în vederea reducerii costurilor şi asigurării funcţionării economiei (la cotă de avarie, însă), cele mai vizate fiind educaţia şi cercetarea-dezvoltarea. Lucrarea face o trecere în revistă şi a unor elemente de politică regională, cu accent pe ideea că accesul la fondurile europene în actuala formulă de accesibilitate există, dar nu este liber de efort, impactul acestora asupra economiilor locale/regionale fiind încă redus şi inegal distribuit în teritoriu. În final, se prezintă o serie de propuneri de măsuri de creştere a competitivităţii care trebuie implementate până la cel mai dezagregat nivel posibil, cu orizonturi de timp bine definite, monitorizate şi evaluate corect, asumându-se şi responsabilităţile necesare pentru realizarea obiectivelor, în direcţia depăşirii stadiului actual nefavorabil şi a construirii unei competitivităţi reale şi a unei economii moderne pe baze sustenabile, a îmbunătăţirii avantajelor competitive deja câştigate şi a punerii depline în valoare a „bunului” cel mai de preţ al României, capitalul său uman.

Despre autor

Mihaela Nona Chilian

Nona Chilian este membra a Institutului de Prognoza Economica (Institute for Economic Forecasting), Institutului National de Cercetari Economice (INCE) (National Institute of Economic Research), Academiei Romane. A publicat numeroase articole de specialitate in reviste romanesti si straine. La Editura Universitara a publicat in 2010 lucrarea “Competitivitaea economniei romîneşti şi integrarea în Uniunea Europeană.