Istoria moderna a romanilor 1774/1784 - 1918

Autor: Nicolae Isar
Editura: Editura Universitară

ISBN: 978-973-749-091-9
Anul publicării: 2006

Ediţia: I

Pagini: 560

38⁵⁴ RON

Disponibilitate: în stoc

Cuprinsul cărţii Istoria moderna a romanilor 1774/1784 - 1918

Cuvânt înainte /5

INTRODUCERE /7

PARTEA ÎNTÂIA
SUB SEMNUL RENAŞTERII NAŢIONALE. 1774/1784‑1848 /19
I. ŢĂRILE ROMANE, ÎN CONTEXT EUROPEAN, LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XVIII‑LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI /AL XIX‑LEA/21
l. Evoluţia statutului politic internaţional al Principatelor Române şi mişcarea de emancipare politică (1774‑1821) /21
2. Eşecul politicii reformatoare a domnitorilor fanarioţi (1774‑1821)/26

II. TRANSILVANIA ŞI ALTE PROVINCII ROMÂNEŞTI AFLATE SUB STĂPÂNIRI STRĂINE LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XVIII‑LEA ŞI PRIMELE DECENII ALE SECOLULUI AL XIX‑LEA/29
l. Lupta de emancipare naţională a românilor din Transilvania/29
2. Alte provincii româneşti sub stăpâniri străine/41

III. PRINCIPATELE ROMÂNE DE LA 1821 LA 1829/47
1. Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu/47
2. Principatele Române după revoluţia lui Tudor Vladimirescu. De la 1821 la 1829/71

IV. PRINCIPATELE ROMÂNE DE LA 1829 LA 1848/81
l. Geneza, conţinutul şi însemnătatea Regulamentelor Organice/81
2. Domniile regulamentare şi mişcarea de redeşteptare naţională (1834‑1848)/94

V. SOCIETATE ŞI ECONOMIE ÎN PRINCIPATELE ROMÂNE (1774‑1848)/109
1. Evoluţia raporturilor agrare şi situaţia principalelor clase sociale în Principatele Române/109
2. Evoluţia principalelor sectoare ale economiei în Principatele dunărene/115

VI. REVOLUŢIA DE LA 1848 ÎN ŢĂRILE ROMÂNE/124
l. Contextul internaţional şi situaţia specifică a Ţărilor Române în ajunul revoluţiei de la 1848./124
2. Mişcarea revoluţionară din Moldova (martie 1848)/128
3. Revoluţia din Ţara Românească (iunie‑septembrie 1848)/132
4. Revoluţia românilor din Transilvania (1848‑1849)/140
5. Însemnătatea revoluţiei de la 1848 pe teritoriul Ţărilor Române; semnificaţia legăturilor inter‑româneşti şi a mesajului pan‑românesc/147

VII. CULTURĂ ŞI SOCIETATE; DE LA ILUMINISM LA ROMANTISM/150
1. Caracteristici generale; rolul bibliotecilor şi societăţilor ştiinţifice/150
2. Începuturile presei române/156
3. Învăţământul şi rolul său în afirmarea ideologiei naţionale/158
4. Biserica şi rolul său în viaţa culturală şi spirituală a timpului/167
5. Ştiinţele umaniste şi literatura beletristică/172
6. Începutul afirmării ştiinţelor exacte/187

BIBLIOGRAFIE/191

PARTEA A DOUA
De la Revoluţie la Independenţă: 1848‑1878 /203
I. PRINCIPATELE ROMÂNE DUPĂ REVOLUŢIA DE LA 1848; ÎNFĂPTUIREA STATULUI NAŢIONAL /205
1. Principatele Române sub regimul Convenţiei de la Balta – Liman; domniile lui Barbu Ştirbei şi Grigore Al. Ghica /205
2. Emigraţia română şi opera ei de propagandă în Occident în anii 1848 ‑ 1852 /210
3. Românii şi războiul Crimeii /219
4. Problema Unirii Principatelor în dezbaterile diplomaţiei europene (1855‑1856)/225
5. Organizarea luptei interne pentru Unire şi însemnătatea Adunărilor /ad‑hoc/229
6. Conferinţa de pace de la Paris; conţinutul şi însemnătatea Convenţiei din august 1858/236
7. Dubla alegere ca domnitor a lui Al. I. Cuza ‑ actul decisiv al Unirii Principatelor/243

II. DOMNIA LUI ALEXANDRU I. CUZA /249
1. Începutul domniei lui Al. I. Cuza şi lupta pentru desăvârşirea Unirii (1859‑1862)/249
2. Lupta pentru realizarea pe cale constituţională a reformelor şi constituirea „monstruoasei coaliţii” (ianuarie 1862 – mai 1864)/252
3. Lovitura de stat din mai 1864 şi elaborarea Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris /263
4. Domnia autoritară şi noua serie de reforme /269
5. Politica externă a lui Al. I. Cuza /273
6. Sfârşitul şi însemnătatea domniei lui Al. I. Cuza /279

III. EDIFICAREA REGIMULUI MONARHIEI CONSTITUŢIONALE ÎN ROMÂNIA (1866‑1876)/286
1. Împrejurările alegerii ca domn a lui Carol I /286
2. Elaborarea, conţinutul şi însemnătatea Constituţiei din 1866 /290
3. Începutul domniei lui Carol I şi viaţa politică (1866 – 1876)/299

IV. CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT ŞI CONSECINŢELE SALE (1877 – 1878)/304
1. Premisele declarării Independenţei şi declanşării Războiului /304
2. Desfăşurarea Războiului de Independenţă /312
3. Poziţia României în cadrul Conferinţelor de pace de la San‑Stefano şi Berlin /314
4. Însemnătatea şi urmările Războiului de Independenţă/317

V. SITUAŢIA ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA, BUCOVINA, BASARABIA ŞI DIN DREAPTA DUNĂRII ÎN PERIOADA 1849 – 1878/321
1. Românii din Transilvania şi Banat /321
2. Situaţia românilor din Bucovina /333
3. Situaţia românilor din Basarabia /336
4. Situaţia românilor din Dobrogea /338
5. Românii din dreapta Dunării /341

VI. VIAŢA SOCIAL‑ECONOMICĂ /343
1. Evoluţia structurilor sociale /343
2. Viaţa economică/347

VII. EVOLUŢIA CULTURII /361
1. Şcoala şi Biserica /361
2. Presa română /376
3. Viaţa ştiinţifică /379
4. Dezvoltarea literaturii şi mişcarea teatrală /383
5. Arta /386

BIBLIOGRAFIE/391

PARTEA A TREIA
Sub semnul modernizării şi desăvârşirii unităţii naţionale: 1878‑1918 /415
I. Viaţa politică din România în perioada 1878‑1914/417
1. Consolidarea sistemului constituţional – parlamentar după Războiul de Independenţă /417
2. Consolidarea rolului monarhiei în viaţa de stat/422
3. Sistemul partidelor politice/425

II. MODERNIZAREA ROMÂNIEI ÎN PLAN SOCIAL‑ECONOMIC /ŞI CONTRADICŢIILE EI (1878 – 1914)/443
1. Demografia; dezvoltarea principalelor sectoare ale economiei naţionale/443
2. Politica guvernamentală şi legislaţia economică/449
3. Problema agrară şi răscoalele ţărăneşti/453

III. SITUAŢIA PROVINCIILOR ROMÂNEŞTI DIN AFARA REGATULUI/463
1. Transilvania şi Banat/463
2. Bucovina/477
3. Basarabia/481
4. Românii din dreapta Dunării/486

IV. Politica externă a României/490
1. Problema recunoaşterii Independenţei/490
2. Cauzele şi consecinţele aderării României la Tripla Alianţă (1883)/492
3. Relaţiile României cu statele din Sud‑Estul Europei/499
4. Poziţia României faţă de războaiele balcanice si intervenţia sa /500

V. ROMÂNIA ÎN TIMPUL PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL ŞI REALIZAREA MARII UNIRI (1914 – 1918)/504
1. România în anii neutralităţii (1914 – 1916)/505
2. Participarea României la război (1916 – 1918)/509
3. Realizarea Marii Uniri (1918)/513

VI. /Afirmarea culturii române moderne şi semnificaţia dezbaterilor ideologice privind modernizarea României/526

BIBLIOGRAFIE/539

Cuvânt înainte Istoria moderna a romanilor 1774/1784 - 1918

Profesorul Nicolae Isar a cuprins în paginile lucrării de faţă istoria românilor pe timp de un secol şi jumătate. Este vorba de perioada în care, în cursul unor procese istorice de mare complexitate, progresele înregistrate în mersul istoric al poporului român, atât pe planul unei multiforme evoluţii, cât şi pe cel al vieţii statal‑instituţionale, au fost evidente. Supus diferitelor dominaţii străine, având doar două state ale sale şi acelea beneficiind doar de autonomie, uneori şi ea relativă, poporul român a ajuns, prin dăruire şi eforturi proprii, condus de o clasă politică înzestrată şi patriotică, la constituirea unei Românii desăvârşite în hotare naţionale. În paralel, dezvoltarea progresivă modernă a asigurat prin succesive mutaţii ‑ este drept, însă, satul rămânând mai înapoi pe acest plan, într‑o nedreaptă inferioritate ‑ treptata evoluţie socială, instituţională şi mai ales culturală, în aşa fel încât România se putea înfăţişa în 1918 ca un stat mijlociu al lumii europene. Tranziţii succesive au fost străbătute cu succes şi în perioada interbelică România nouă avea să‑şi dovedească viabilitatea, dar, neîndoielnic acest succes se datora mersului istoric anterior evocat în prezenta lucrare.

Profesorul Isar este înainte de toate, ceea ce a fost o întreagă viaţă dăruită învăţământului, un dascăl şi cartea sa este scrisă cu limpezime, clar şi cu măsură. Ea este adresată cu prioritate studenţilor, ajutându‑i să înţeleagă unele mecanisme ale trecutului prin expunerea didactică a elementelor sale celor mai de seamă. Chiar dacă în paginile relativ restrânse ale demersului autorului nu au putut să fie abordate toate problemele epocii tratate şi unele dintre ele sunt prezentate succint, imaginea generală care se degajă din lectură este limpede, edificatore şi în mod evident cititorul la capătul lecturii sale a înţeles procesele istorice care i s‑au înfăţişat.

Această Istorie modernă a Românilor, prezentată sistematizat în evoluţia ei, urmându‑se în general şi împărţirile recentului tratat Istoria Românilor, căruia, de altfel, i se acordă de autor întreaga atenţie şi recunoaştere, înfăţişează mersul înainte al românilor, într‑o perioadă hotărâtoare pentru destinul lor, constituindu‑se şi într‑o lecţie. Volumul profesorului Isar contribuie la o limpezire de conştiinţe, deoarece este în fapt şi o pledoarie pentru cunoaşterea trecutului, combătându‑se astfel teza lipsei de importanţă a ceea ce a fost ! Fără temelie, orice construcţie este sortită pieirii, or fără a cunoaşte ceea ce a fost, nu putem înţelege nici ce suntem şi nici unde mergem. Este o carte utilă în primul rând pentru studenţi, dar ea este destinată unui public intelectual mai larg şi neîndoielnic îşi va demonstra necesitatea.

Lucrarea este construită pe temeiul unei bibliografii ample, oferită cititorului la sfârşitul fiecărei părţi şi uneori semnalată şi prin note pe parcurs. Demersul începe cu anul 1774, cuprinzându‑se şi ceea ce aş defini ca o parte a perioadei premoderne. Cartea este structurată în trei părţi, cea dintâi având ca termen limită revoluţia din 1848, cea de‑a doua anul 1878, când independenţa României a fost recunoscută de marile puteri europene, iar cea din urmă încheindu‑se cu anul de fericită împlinire 1918, când prin silinţele românilor a putut să apară pe harta Europei un stat naţional desăvârşit. Istoria politică, cea social‑economică, ca şi cea culturală ‑ accentul căzând pe statele româneşti şi apoi pe statul naţional constituit în 1859, dar nefiind uitaţi, ca şi în tratatul Istoria Românilor, românii din afara graniţelor aflaţi sub dominaţii străine ‑ înfăţişate în corelare, transmit cititorului o interesantă imagine de ansamblu.
Prin această nouă lucrare, în paginile căreia găsim şi reluări ale unor cărţi anterioare ale sale, dar şi o parte nouă referitoare la cea de‑a treia etapă, profesorul Nicolae Isar a răspuns unei cerinţe ştiinţifice şi didactice, dar în egală măsură şi unei cerinţe patriotice, volumul urmând să contribuie la păstrarea vie în conştiinţa cetăţenilor acestei ţări a unor procese istorice şi la înţelegerea lor.

Acad. Dan Berindei

1 oct. 2006

Despre autor

Nicolae Isar

Prof. univ. dr. NICOLAE ISAR s-a născut în anul 1937, în oraşul Slănic-Prahova.

Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti în anul 1962, apoi cadru didactic în această facultate, parcurgând toate treptele universitare, de la preparator la profesor titular (în 1995).

Doctor în istorie din 1973, conducător de doctorate din 1997.

Profesor consultant din octombrie 2007.

Specialist în istoria modernă a Românilor, având ca direcţii prioritare de cercetare istoria învăţământului şi culturii, istoria instituţiilor etc.

Este laureat a două premii ştiinţifice ale Academiei Române: „N. Iorga”, 1985; „N. Bălcescu”, 1993.

A publicat de-a-lungul timpului 30 de cărţi şi peste 100 de studii şi articole ştiinţifice în reviste de specialitate.

Dintre cărţi amintim:
- Publiciştii francezi şi cauza română (1854-1859), 1991 (Premiul N. Bălcescu al Academiei Române pe anul 1993);

- Şcoala naţională de la Sf. Sava şi spiritul epocii (1818-1859), 1994;

- Principatele Române în epoca Luminilor (1770-1830), 1999 şi 2005;

- Istoria modernă a Românilor. I (1774-1848), 2001 şi 2005;

- Istoria modernă a Românilor. Edificarea statului naţional (1848-1866), 2002;

- Istoria modernă a Românilor. II. (1848-1878), 2003 şi 2005;

- Sub semnul romantismului. De la domnitorul Gh. Bibescu la scriitorul Simeon Marcovici, 2003;

- Cultură naţională şi spirit european. De la şcoala lui Gheorghe Lazăr la Universitatea din Bucureşti (1818-1864), 2004;

- Principatele Române de la 1821 la 1848. Sub semnul renaşterii naţionale, 2004;

- Mărturii şi preocupări franceze privitoare la Români. Secolele XVIII-XIX, 2005;

- Din istoria generaţiei de la 1848. Revoluţie, exil – destin istoric, 2006;

- Istoria modernă a românilor (1774/1784-1918), 2006;

- Sub semnul Luminilor. Figuri din epoca de la 1821, 2006;

- Relaţiile Stat-Biserică în România modernă (1821-1914), 2007;

- Doctrina şi legislaţia junimist-conservatoare în dezbaterile Parlamentului român. (1891-1895), 2007;

- Nicolae Iorga în apărarea memoriei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, 2007;

- Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. Cu un studiu privind personalitatea lui N. Bălcescu în viziunea lui N. Iorga, 2008;

- Din istoria politică a Principatelor Române. De la Fanarioţi la Domniile naţionale (1774-1829), 2008;

- De la ortodoxie la redeşteptare naţională. Viaţa şi opera lui Eufrosin Poteca (1787-1858), 2008.

- Mari români în viziunea lui Nicolae Iorga, 2009

- România sub semnul modernizării. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol I, 2010