Rromii (Ţiganii) din România. Abordare istorico-geografică

Lucrarea Rromii (Å£iganii) din România – abordare istorico‑ geografică se constituie într‑o temă deosebită în peisajul istoriografiei ÅŸi a geografiei umane româneÅŸti, fapt datorat în principal pluridisciplinarităţii sale, pe lângă cele două discipline amintite mai sus, au contribuit la realizarea ei ÅŸi alte ÅŸtiinÅ£e auxiliare geografiei ÅŸi istoriei sau de sine stătătoare: demografia, statistica, sociologia, antropologia sau geopolitica.

Cartea aceasta apare sub auspiciile „Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Regională ÅŸi Integrare Europeană” al Univer­sităţii din BucureÅŸti, autorii fiind fondatorii săi (Silviu Costachie – director, Daniel Dieaconu – conducătorul colectivului de cercetare „Integrare Europeană”).

Acest studiu se doreÅŸte a fi o parte (un prim volum) al unei lucrări mai largi. Se sfârÅŸeÅŸte temporal odată cu dezrobirea. Cel de‑al doilea volum va completa această carte, prezentând evoluÅ£ia acestei etnii pe pământ românesc până în perioada actuală.

Termenul „Å£igan” este considerat de organizaÅ£iile sociale sau culturale de astăzi ale populaÅ£iei ca fiind peiorativ. Se consideră că a avut o conotaÅ£ie socială, desemnând robia ÅŸi că are un caracter jignitor astăzi. Se preferă termenii „rrom” sau „rom”, care au apărut în spaÅ£iul românesc odată cu naÅŸterea organi­zaÅ£iilor (Å£igăneÅŸti sau rrome) constituite pe baze etnice.

Pentru perioada care face obiectul acestui studiu, termenul utilizat în spaÅ£iul românesc este acela de „Å£igan”, aÅŸa cum apare în multele documente pe care le‑am folosit sau citat. De aceea ÅŸi noi vom folosi termenul „Å£igan”, fără a ne gândi să jignim pe cineva. În volumul al doilea, pentru epocile în care în spaÅ£iul românesc a apărut termenul „rrom”, îl vom folosi pe acesta.

Ne‑am dorit să surprindem cât mai multe dintre caracteristicile care au definit evoluÅ£ia Å£iganilor (rromilor) pe pământ românesc de la primele prezenÅ£e ÅŸi până la dezrobire. În ultima perioadă s‑a scris despre Å£igani (rromi), iar acum sunt „la modă”. Dar în continuare se ÅŸtie destul de puÅ£in despre această etnie, mai ales despre istoria lor veche. Multe dintre aspecte nu sunt înÅ£elese, s‑au creat stereotipii negative, prejudecăţi care au trecut peste veacuri. Se doreÅŸte integrarea lor, dar nu se înÅ£elege faptul că mai întâi este necesară cunoaÅŸterea istoriei, a tradiÅ£iilor, a cutumelor ancestrale, a modului de viaţă specific acestei etnii care s‑a individualizat pregnant în rândul celorlalte populaÅ£ii care au trăit în spaÅ£iul românesc.

MotivaÅ£ia demersului nostru a fost acela de a cunoaÅŸte (ÅŸi fără îndoială tema a fost una care a incitat la cercetare, la descoperire) ÅŸi de a oferi spre cunoaÅŸtere. Istoria ÅŸi geografia umană s‑au alăturat cu speranÅ£a de a contribui la închegarea unei imagini cât mai complexe, cât mai complete ÅŸi, mai mult decât atât, cât mai corecte, mai obiective. Din punct de vedere al autorilor, patimile lipsesc, motivele realizării acestui studiu fiind doar de natură ÅŸtiinÅ£ifică. Bibliografia utilizată a fost una foarte vastă, care a acoperit un spectru informaÅ£ional larg: arhive, colecÅ£ii de documente, lucrări generale referitoare la istoria medievală ÅŸi modernă a României, lucrări de specialitate referitoare la Å£igani realizate de autori români sau străini, beletristică, română sau străină ÅŸi, de asemenea, am avut în atenÅ£ie numeroase cărÅ£i de epocă, din cea de‑a doua jumătate a secolului al XIX‑lea ÅŸi din primele decenii ale secolului al XX‑lea până la instaurarea regimului comunist. MulÅ£umim Bibliotecii Municipale „G.T. Kirileanu”, doamnei Cristina Catană, pentru sprijinul oferit, pentru volumele de carte veche din „Fondul G.T. Kirileanu” pe care ni le‑a pus la dispoziÅ£ie pentru cercetare ÅŸi DirecÅ£iei JudeÅ£eane a Arhiveler NaÅ£ionale NeamÅ£, domnului Nicolae DumitraÅŸcu, Bibliotecii OrăşeneÅŸti din Bicaz, dlui Asavei, doamnelor Călinescu ÅŸi. De asemenea, mulÅ£umim Bibliotecii Universitare din Cluj‑Napoca, domnului director prof.univ.dr. Doru Radosav ÅŸi cercetătoarei Anca Ifrim, pentru volumele de carte veche ÅŸi stampele din Fondul „George Sion”. MulÅ£umim d‑lor Alexandru Ungureanu ÅŸi Codrin BortiÅŸcă pentru munca de cercetare care au făcut‑o la D.A.N.I.C. BucureÅŸti pentru noi, explorând ÅŸi fotocopiind mii de file, mai ales referitoare la perioada interbelică (mult mai folositoare vor fi pentru cel de‑al doilea volum) ÅŸi doamnei profesoare Nicoleta Cantiuc din Lille, FranÅ£a.

Ilustrarea cărÅ£ii s‑a făcut cu imagini de epocă ÅŸi cărÅ£i poÅŸtale din colecÅ£ia Viorel Nicolau din Piatra‑NeamÅ£, unul dintre editorii noÅŸtri, din Fondul de Fotografii al D.J.A.N. NeamÅ£ ÅŸi din arhiva revistei „Istorie ÅŸi civilizaÅ£ie” ÅŸi mulÅ£umim pentru solicitudine domnului Cornel Ilie ÅŸi doamnei Georgeta Dimisianu, redactorii acestei reviste care au publicat mai multe dintre articolele noastre.