Sistemul bancar din România: realizări şi perspective

Cuvânt înainte Sistemul bancar din România: realizări şi perspective

Volumul intitulat „Sistemul bancar din România, realizări ÅŸi perspective” îÅŸi propune o analiză a sistemului bancar românesc pe principalele sale etape de dezvoltare, din punct de vedere al configuraÅ£iei, structurii activelor ÅŸi pasivelor, gradului de adecvare a capitalului,al eficienÅ£ei ÅŸi profitabilităţii. 

Sectorul bancar continuă să rămână cea mai importantă componentă a pieÅ£ei financiare. Sistemul financiar românesc se bazează pe creditarea bancară („bank-oriented”), diversificarea instituÅ£iilor financiare fiind consi­derabil întârziată în perioada de tranziÅ£ie de dificultăţile macro­stabilizării ÅŸi restructurării sectorului real. PiaÅ£a de capital, piaÅ£a asigurărilor ÅŸi cea a leasingului – deÅŸi au înregistrat evoluÅ£ii favorabile – prezintă încă un grad de adâncime redus.
 

În prezent, sistemul financiar intern este supus presiunilor exercitate de criza financiară internaÅ£ională, dar riscurile sunt controlabile, deoarece instituÅ£iile financiare din România nu au expuneri pe activele cu grad ridicat de risc ce au destabilizat sistemul financiar internaÅ£ional. La debutul crizei, economia românească parcursese o perioadă de mai mulÅ£i ani de creÅŸtere economică în ritmuri înalte, dar însoÅ£ită de acumularea unui deficit extern relativ important, precum ÅŸi de majorarea datoriei externe pe termen scurt. Sectorul bancar, cu poziÅ£ie dominantă în sistemul financiar, a rezistat bine acestor presiuni. Stabilitatea financiară a fost pusă la încercare de o vulnerabilitate nouă – volatilitatea finanţării externe. Deteriorarea climatului economic extern  a avut consecinÅ£e negative asupra calităţii portofoliului de credite; riscul de credit ÅŸi riscul de lichiditate rămân vulnerabilitatea majoră a sectorului bancar. Acest lucru a devenit mai vizibil începând cu ultima perioadă a anului 2008, înregistrându-se o deteriorare mai accentuată a calităţii portofoliului de credite, generata îndeosebi de încetinirea activităţii economice ÅŸi deprecierea cursului monedei naÅ£ionale.

Pe parcursul anilor am asistat la modernizarea ÅŸi consolidarea cadrului de reglementare aferent sistemului financiar-bancar; noile regle­mentări menÅ£in tendinÅ£a de armonizare a mecanismelor instituÅ£ionale ÅŸi de instituire a celor mai bune practici internaÅ£ionale.

Banca NaÅ£ională a României a avut ÅŸi are un rol intrinsec în menÅ£inerea stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară ÅŸi prudenÅ£ială. AtribuÅ£ii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea ÅŸi supravegherea prudenÅ£ială a instituÅ£iilor aflate sub autoritatea sa, cât ÅŸi prin formularea ÅŸi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară ÅŸi supravegherea funcÅ£ionării în condiÅ£ii optime a sistemelor de plăţi ÅŸi decontări de importanţă sistemică. Banca NaÅ£ională a României, ca autoritate de supraveghere, a reacÅ£ionat la noile ameninţări prin asigurarea de lichiditate în mod adecvat, monitorizarea mai strictă a băncilor, măsuri de îmbunătăţire a cadrului de reglementare prudenÅ£ială.

Pe măsură ce instabilitatea a devenit trăsătură dominantă a mediului în care operează instituÅ£iile bancare, acestea au fost puse în situaÅ£ia de a face faţă unor noi provocări ÅŸi să se confrunte cu mari riscuri. Toate aceste condiÅ£ii de operare au condus la intensificarea concurenÅ£ei în domeniul financiar ÅŸi au mărit vulnerabilitatea băncilor la ÅŸocuri negative succesive. Este necesară identificarea riscurilor ÅŸi vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său ÅŸi pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. ApariÅ£ia ÅŸi dezvoltarea unor disfunc­Å£io­nalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor ÅŸi ineficienÅ£a alocării capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar ÅŸi stabilitatea economică.

Cu toate că marea majoritate a băncilor raportează niveluri ridicate pentru creditele restante ÅŸi îndoielnice, pe ansamblu calitatea acestor portofolii se încadrează favorabil în contextul european, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante din România fiind superior celui raportat de multe alte ţări din Europa, situaÅ£ie datorată faptului că băncile româneÅŸti nu au deÅ£inut în portofoliu active toxice. Sectorul bancar a continuat să înregistreze indicatori de sănătate financiară în spectrul pozitiv, fiind bine capitalizat ÅŸi având rezultate financiare apreciabile.

EficienÅ£a sistemului bancar este legată direct de creÅŸterea consistentă a volumelor de afaceri, bazată în principal pe atractivitatea produselor atât în termeni de cost ÅŸi mai puÅ£in pe baza cuceririi unor noi segmente ale pieÅ£ei. PersistenÅ£a crizei globale conduce la reducerea activităţii economice astfel că evoluÅ£iile macroeconomice interne au un impact important asupra sănătăţii sistemului financiar.

Problematica abordată în lucrare este generoasă, iar domeniul este eminamente dinamic,in continua schimbare. Am încercat o modestă incursiune în descrierea în evoluÅ£ie a funcÅ£ionării sistemului bancar din Romania, propunând ca arie de desfăşurare următoarele aspecte: mana­gementul activelor ÅŸi pasivelor bancare,managementul riscurilor bancare ÅŸi metodele ÅŸi modelele econometrice utilizate, Acordurile de capital BASEL II ÅŸi BASEL III, sistemul de indicatori privind evaluarea performanÅ£elor unei bănci, aplicarea modelelor de scoring pentru creditarea persoanelor fizice ÅŸi respectiv, pentru întreprinderi mici ÅŸi mijlocii.

AÅŸ dori să adresez alese cuvinte de mulÅ£umire domnului Profesor universitar doctor Florin Georgescu, Prim-Viceguvernator al Băncii NaÅ£ionale a României, fără al cărui suport profesional, teoretic ÅŸi practic, de înalt nivel ÅŸtiinÅ£ific, apariÅ£ia acestui volum nu ar fi fost posibilă.

Adresez în egală măsură cele mai vii ÅŸi calde mulÅ£umiri familiei mele pentru permanentă îndrumare, grijă ÅŸi încurajare.


Autorul

Despre autor

Constantin Răzvan Caracota